Despre deliciosul cozonac

Ne este pofta de Craciun, de sarbatoare, de nuci si cozonac, de coji de portocala si de prajituri proaspat scoase din cuptor. Si pentru ca deja ne-am apucat de framantat cozonac cu nuca, preferatul nostru, am ales sa vorbim putin despre povestea acestui desert care merge perfect cu o cana mare de lapte sau cu un ceai aromat cu scortisoara si mar – o aroma care ne incanta papilele gustative in acest sezon.

Cozonacul – un dulce cu istoric european

Cozonacul nu reprezinta doar un dulce plin de savoare, ci si unul dintre simbolurile meselor traditionale romanesti, fiind consumat mai ales in preajma sarbatorilor de Paste si Craciun. Insa, din pacate, romanii, desi mari consumatori de cozonac, nu isi pot atribui aceasta prajitura ca fiind a lor.

Cozonac exista si in Bulgaria fiind cunoscut cu numele de „kozunak”, dar si in Italia, acestia numind-o „panettone”. Iar istoricul acestui desert este destul de indelungat. Se pare ca inca din timpul comunitatilor neolitice s-a gasit o forma de aluat care semana foarte bine cu cozonacul de astazi. De fapt, acesta forma era obsinuta dintr-un fel de graunte sfaramate si inmuiate apoi in piatra calda. Insa, cert este ca intentiile de a face cozonac existau inca de pe atunci.

Ba mai mult, arheologii au gasit in interiorul unor ruine din Egipt desene care atesta ca populatia de odinioara obisnuia sa coaca paine indulcita cu miere si servita in zilele mai speciale ca desert. Dincolo de asta, si stramosii grecilor alegeau sa consume cozonac. Acesta se numea „plakous” si era obtinut din amestecul aluatului cu miere, nuci si stafide.

Mergand mai departe, in Evul Mediu, brutarii de origine europeana preparau foarte des cozonac, folosind fructe uscate. In Britania secolului al XIV-lea se vorbeste chiar de zilele de sarbatoare cand cozonacii se pregateau pentru a celebra aceste momente speciale, folosindu-se ingrediente precum nucile, stafidele si mierea.

Iar la jumatatea secolului al XIV-lea, francezii, a caror bucatarie o indragim si noi nespus, introdusesera al treilea fel de mancare in meniu, respectiv desertul. Iar acesta era reprezentat adesea de… Ati ghicit, cozonac!

Acestea fiind zise, ne dam seama ca mare parte dintre popoarele europene au consacrat intr-un fel sau altul cozonacul.

Insa, romanii sunt cei care il prefera pufos, crescut si framantat cu drojdie. In schimb, englezii, aleg sa-l serveasca in varianta mai uscata, cu fructe confiate. Francezii prepara cozonaci mai mici si aleg sa-i umple cu ciocolata si alte delicii. Totul depinde de cultura gastronomica si de preferinte.

Iar in ceea ce priveste bucatarie L’amour du Pain, pentru a va convinge cum ne place noua cozonacul, va invitam sa-l testati. Iar apoi, asteptam cu drag parerea voastra.

2019-01-08T10:05:43+00:00